Login Clienti:
Vineri, 24 noiembrie 2017 Velosan Medical Home     Harta Site Velosan Medical Harta site

Dieta si cancerul

Dr. Irina CIORTESCU - Medic primar gastroenterolog

Dieta si cancerul

Inca din cele mai vechi timpuri omenirea a inteles importanta alimentatiei pentru mentinerea starii de sanatate. Herodot  spunea: ”Suntem ceea ce mancam”.

Avand in vedere ca organismul uman este o „masina”  ce are ca singura sursa de energie hrana, o functionalitate buna si de lunga durata va fi asigurata prin utilizarea unui „combustibil” de calitate.

Influenta alimentatiei asupra starii de sanatate, si in special asupra riscului de cancer, a fost mai usor demonstrata prin urmarirea populatiei emigrante. S-a constatat, spre exemplu, ca riscul cancerului gastric la populatia japoneza emigrata in Statele Unite creste dupa 2-3 generatii, lucru ce a atras atentia asupra rolului factorului extern, nemostenit genetic, de aparitie a unei neoplazii. Se pare ca 80-90% dintre factorii ce duc la aparitia cancerului sunt externi si in aproximativ 35% din cazuri, cauza este reprezentata de dieta.

Cancerul trebuie privit ca o boala a celulelor corpului. Sub actiunea diversilor factori apar defecte in ADN-ul celular care se acumuleaza in timp mai ales daca mecanismele de epurare a celulelor cu mutatii este afectat. Cancerul apare astfel mai frecvent in tesuturile a caror celule au un tournover mare si deci probabilitatea de acumulare de defecte in ADN mare.

Studiile care sa evalueze rolul dietei in aparitia cancerului trebuie sa identifice relatia dintre aparitia unui cancer la un tip de dieta si incidenta unui anumit cancer. Dieta poate contine atat inhibitori cat si substante inductoare ale carcinogenezei. Se citeaza mii de produse chimice in alimente, unele bine cunoscute, altele mai putin si altele nemasurabile. Multe tumori au o perioada lunga de latenta, astfel incat dieta din preajma diagnosticarii tumorii poate fi diferita de cea in care s-a produs carcinogeneza.

Studiile pe animale sunt utile pentru a testa diferite alimente.
S-a constatat in studiile pe animale cu tumori ca restrictia cronica de alimente inhiba cresterea acestora, efect care depinde de timpul si durata restrictiei calorice precum si de tipul de tumora. Daca restrictia este in faza de progresie a tumorii efectul de inhibare a cresterii tumorale este mai mare.

Relatia dintre cantitatea de energie ingerata si riscul de cancer la om este neclara. Exista studii care arata  o crestere a incidentei cancerului de san, endometru si rinichi la persoanele obeze comparativ cu restul populatiei. De asemenea, sedentarismul, consumul de alimente hipercalorice si obezitatea cresc riscul de cancer de colon la femei si barbati (Slattery et al., 1997; Martinez et al., 1997). O meta-analiza privind cancerul de colon si nivelul de activitate fizica a aratat o reducere cu 50% a incidentei cancerului de colon la cei cu activitate fizica mare (Colditz et al., 1997).

Datele experimentale si epidemiologice demonstreaza legatura dintre unele cancere (san, colon, plaman, prostata) si consumul de grasimi.

Dietele bogate in proteine sunt cele cu consum mare de carne si deci implicit grasimi si aport scazut de fibre. Studiile pe animale demonstreaza cu certitudine ca deficitul de aminoacizi din dieta inhiba cresterea tumorala, de aceea dietele fara aminoacizi sau cu antagonisti ai acestora sunt propuse ca terapii adjuvante. S-a demonstrat ca o dieta bogata in proteine creste riscul de cancer de colon (Potter, 1996).

Cele mai recente studii atrag atentia asupra posibilului rol protectiv al dietei cu fibre in prevenirea cancerului de colon, rect, san si ovar. Un numar de observatii si de studii caz-control arata ca dietele bogate in fibre scad riscul de cancer de colon, fara a  se putea trage concluzii insa cine detine rolul protectiv fibrele sau legumele. Fuchs si colaboratorii, intr-un studiu din 1999 nu sustine rolul protectiv al fibrelor pentru cancerul colorectal.

In general, fructele si legumele sunt alimente cu valoare calorica scazuta, bogate in vitamine, minerale, fibre si alte substante bioactive. Pe 156 studii de diete cu fructe si vegetale, in 128 s-a demonstrat rolul lor protectiv asupra cancerului- cu exceptia cancerului de prostata, dieta bogata in fructe si vegetale scade riscul de neoplasm de aproape doua ori. Fructele in special sunt protective pentru cancerul de esofag, cavitate bucala si laringe. Block si colaboratorii, pe studii efectuate in 1992 aduc dovezi importante in ceea ce priveste rolul protectiv al dietei cu legume si fructe pentru cancerul de pancreas, stomac, colorectal, col uterin, ovar si endometru. Consumul de boabe de soia contribuie la scaderea incidentei cancerului de san si prostata in Japonia (Messina si colab., 1994). Mecanismele prin care legumele si fructele scad riscul de cancer ar fi: continutul in caroteni, vitamina C si E, selenium, fibre considerati agenti anticarcinogenetici, precum si prezenta agentilor fitochimici. Potentialul anticarcinogenetic al acestor produsi a fost demonstrat pe studii pe animale efectuate de Potter si Steinmetz in1996 si Craig in 1997. Mecanismele de actiune includ: stimularea enzimelor de detoxifiere, inhibarea formarii de nitrosamine, aport de factori pentru sinteza agentilor antineoplazici, diluarea si distrugerea carcinogenilor din tractul digestiv, alterarea metabolismului hormonal si efectul antioxidant. Posibile efecte adverse ale dietelor cu continut ridicat de legume si fructe pot apare datorata  prezentei de aflatoxine, pesticide, nitrati. ( Steinmetz si Potter, 1991).

Notiunea de chemopreventie a cancerului se refera la prevenirea bolii la populatia cu risc inalt si reducerea incidentei bolii in populatia generala. Doua studii mari s-au efectuat in Linxian, China, regiunea cu cea mai mare mortalitate prin cancer esofagian si gastric, unde populatia consuma o dieta saraca in micronutrienti. Dupa 5 ani de administrare de suplimente de vitamine si minerale (betacaroten, vitamina E, selenium) s-a constatat o reducere semnificativa a mortalitatii prin cancer, in special prin cancer gastric. Pentru alte suplimente dietetice nu s-au obtinut rezultate (Blot si colab., 1993; Blot, 1994). Baron si colaboratorii, in 1999, publica rezultatele unui studiu de chemopreventie cu suplimente de calciu care reflecta scaderea moderata a riscului de recurenta pentru adenoamele colorectale. Chemopreventia intereseaza si populatia cu neoplasme de cap si gat la care reaparitia unei a doua tumori este frecventa. Studiile clinice arata ca tratamentul cu isotretinoin (retinoid) scade incidenta recurentei cancerului in sfera ORL. De asemenea este benefic tratamentul cu antioxidanti in regresia leziunilor premaligne.

Alcoolul are rol in carcinogeneza, in special pentru cancerul cavitati bucale, faringelui, laringelui si esofagului. Actiunea alcoolului se pare ca este mai mare daca se asociaza si cu fumatul. Consumul de bere este asociat cu cresterea riscului pentru cancerul colorectal (Kune si Vietta, 1992). Se pare ca, totusi, consumul moderat de alcool este protectiv pentru cancerul de san prin cresterea nivelului de estrogeni endogeni ( Hunter si Willett, 1996).

A fost studiata relatia consum cafea si ceai si riscul de cancer. Se pare ca acest obicei nu creste riscul de cancer. De altfel, unele studii au aratat ca ceaiul verde consumat regulat scade riscul pentru cancerul gastric ( Yu si colab.,1995). Consumul de alimente foarte fierbinti este asociat cu risc crescut de cancer esofagian (Cheng si Day, 1996).

Ciclamatul si zaharina au fost incriminati in cresterea riscului pentru cancerul de vezica urinara. Aspartatul nu s-a dovedit a fi carcinogen in studiile experimentale.

Nitratii si nitritii au potential carcinogen prin formarea de nitrosamine reactie care are loc in saliva, stomac, colon si vezica urinara. Acestia se gasesc in numeroase alimente, dar sursa principala este reprezentata de legume si apa. Nitratii de sodiu si potasiu se folosesc in procesul de sarare si condimentare, in hot dog si carnea colorata. Nitrosaminele sunt prezente in tutun si fumul de tigara

Alimentele pot fi contaminate prin preparare cu agenti carcinogeni, in special cu hidrocarburi aromatice policiclice si amine aromatice heterociclice. Aceste substante iau nastere in timpul prajirii si afumarii carnii.. S-au constatat mutatii in alimente dupa prajire si.afumare. Studiile epidemiologice au aratat o crestere a riscului de cancer esofagian la cei care consuma alimente prajite si afumate (Wu- Wiliams si colab.,1990; Yu si colab.,1988). Kono si Hirohata au demonstrat pe studii caz control si de cohorta cresterea riscului pentru cancerul gastric la cei cu consum crescut de sare.
     
RECOMANDARI DIETETICE
     
Recomandarile pentru o dieta si un stil de viata care sa previna aparitia cancerului date de Societatea Americana de Cancer constau in:

  • consumul de vegetale (in special crucifere),
  • limitarea aportului de alimente foarte grase, in special de origine animala,
  • pastrarea unei greutati corporale optime,
  • evitarea sedentarismului,
  • limitarea consumului de alcool (Lenhard, 1996).

Prezentare Velosan MedicalServiciul Medical de Urgenta Programari Online
Pentru informatii sau contact sunati la 0232-220631, 0232-220632 sau completati urmatorul formular si veti fi contactati de un reprezentant al firmei:
Formular Programare Online Formular de contact
Newsletter

Articole medicale
Dieta si cancerul Dieta si cancerul
Dr. Irina CIORTESCU - Medic primar gastroenterolog

Interpretarea testelor de laborator - Colesterolul Interpretarea testelor de laborator - Colesterolul
Dr. Iulian COCA - Medic primar Medicina de urgenta

Toate articolele medicale
 
 
despre noi dotari abonamente servicii contact
 
SEO Romania